Ce înseamnă acest criteriu?
Criteriul WCAG 1.4.4 – Resize Text cere ca textul de pe o pagină să poată fi mărit până la 200% din dimensiunea originală, fără pierdere de conținut sau funcționalitate, și fără ca utilizatorul să fie nevoit să deruleze orizontal (în cazul layouturilor cu o singură coloană).
Asta înseamnă că un utilizator trebuie să poată mări textul — fie din browser, fie prin funcții de accesibilitate — fără ca:
- elementele să se taie sau să dispară,
- butoanele să devină inaccesibile,
- textele să se suprapună.
De ce este important?
- Persoanele cu deficiențe de vedere au nevoie să citească textul într-o mărime mai mare.
- Mulți utilizatori (inclusiv cei în vârstă sau cu ecrane mici) preferă să mărească fonturile pentru confort.
- Un text scalabil reduce efortul vizual, crește lizibilitatea și îmbunătățește experiența generală.
Un site care nu permite redimensionarea corectă a textului poate deveni inutilizabil pentru o parte semnificativă a publicului.
Exemple de aplicare corectă:
- Layout responsiv:
Textul poate fi mărit cu Ctrl + sau în setările browserului până la 200%, iar conținutul se rearanjează fără tăieturi sau suprapuneri. - CSS scalabil:
Se folosesc unități relative (em, rem, %) în loc de px pentru dimensiunile fonturilor. - Butoane, meniuri, formular:
Toate componentele rămân funcționale și lizibile la mărire 200%.
Ce greșeli apar frecvent?
- Se setează dimensiuni fixe în pixeli (px) și elementele nu se adaptează la scalare.
- Texte care devin parțial ascunse, tăiate sau suprapuse la redimensionare.
- Conținutul iese din viewport și obligă utilizatorul să facă scroll orizontal.
- Bara de navigație sau footer-ul devin inaccesibile la mărire.
Criteriul 1.4.4 ne amintește că nu toți utilizatorii au aceeași acuitate vizuală. Un design care respectă scalarea textului este mai flexibil, mai modern și mai incluziv. Într-o lume cu zeci de dimensiuni de ecran și nevoi diferite, textul trebuie să se adapteze, nu utilizatorul.
